(Mia)

Gus traversează sufrageria cu pași domoli, privirea lui poposind pe rând asupra mobilei ornamentate, a draperiilor grele și a meselor cu blaturi de marmură.

Degetele îi ating neglijent marginea unui bufet, iar pentru o clipă, pare cufundat într-o amintire.

„Ești bine?”

Aruncă o privire spre mine. „E straniu să fiu aici fără ea, înconjurat de toate lucrurile ei. Mă voi ocupa să fie strânse. S