(Winona)

Zgomotul pașilor cu talpă moale pe linoleumul spitalului mă face să ridic ochii de la laptop. I-aș recunoaște oriunde.

Silueta impozantă a lui Gus îmi blochează vederea, umplând cadrul ușii, cu mâinile nonșalant vârâte în buzunarele unui palton negru, impecabil.

Arată bine, ținând cont de lunile petrecute după gratii, dar timpul i-a săpat șanțuri adânci pe chip. Emană aceeași aură de cont