(Jayden)

Mă năpustesc afară pe ușă, urcând scările spre etajul doi câte două trepte odată. Mă rog să nu fie prea târziu. Mă opresc la baza scărilor care duc spre pod.

Apoi o zăresc.

Winona zace prăbușită la jumătatea scărilor, într-o poziție contorsionată. Capul îi e izbit de perete, iar mâna se sprijină pe un balustru. O baltă de sânge i se prelinge de sub cap, întunecată și înfricoșătoare, și pe