„Da?” am întrebat. Vocea mea era neobișnuit de dulce. Foarte diferită de cum sunt acum. Chiar și ochii mei știau ce avea să spună și eram fericită.

„Bine. O să o fac.”

„Asta-i atitudinea!” I-am zâmbit, în timp ce el se uita la mine ca și cum aș fi fost nebună.

„Pot să plec? Aș vrea să mă pregătesc.” Gunther s-a uitat în jur înainte de a se opri din nou asupra mea.

„Sigur, dar asta e de la sine înț