[Florentia, Valentia, acum 12 ani]

Peter stătea întins pe divanul din biroul său, cu ochii închiși, încercând să evoce imaginea femeii din fotografie. Zâmbetul ei era radiant, ochii ei căprui, captivanți. Se întreba ce mai făcea. Ce se alesese de fiica lor? Ce le-ar spune când s-ar întâlni din nou? Cum ar putea explica faptul că nu era mort – sau, mai rău, că nu-și amintea de ea?

„Peter?” se auz