— Știu să cânt la pian, a rostit Sabrina, surprinzător de sigură pe ea.

Cântatul la pian era o deprindere pe care o moștenise de la mama sa.

În ciuda umilințelor și a răutăților îndurate de săteni, nimeni nu bănuia că Sabrina știe să cânte la pian.

Cântatul la pian era refugiul Sabrinei, pasiunea ei secretă.

Nu aveau un pian acasă.

Însă mama ei, o fire muzicală, îi desenase o claviatură pe hârtie,