Brax

Stau cu ochii pe el toată ziua. Așa cum mă așteptam, nimeni altcineva nu intră și nici un suflet nu iese. Muzica continuă să cânte, în timp ce soarele apune. Până pe la zece noaptea încă se aude zgomot, apoi liniștea cuprinde zona, ca și cum toată lumea ar fi murit brusc la un pocnet de degete. Tot ce se auzea era apa învolburată a râului care se prăbușea peste stâncă.

Nu aveam unde să mă asc