Înfăşurând-o pe Neah în pat, se încruntă la mine, dar nu se uită chiar în ochii mei. „Sunt bine.”

„Nu, nu eşti.”

„Trebuie doar să dorm.” Îmi spune, închizându-şi ochii.

*****

Şase zile stând lângă patul ei în spital şi încă nu-şi deschisese ochii.

Sub suprafaţă, fetele sunt active şi se mişcă ca nişte nebune, dar Neah rămâne la fel de nemişcată şi tăcută ca în ziua în care am adus-o.

Fusese alerta