Abraxas

Sunt pe picioare cu câteva secunde înainte ca fața lui să reapară în câmpul vizual. Madison plutește în spatele meu, degetele ei lucrând rapid să-și încheie cămașa.

Tipul se holbează la mine, nu eram prost, știam că poate să-i simtă excitația, dar nu spune nimic, doar se întoarce și pleacă, cu pumnii strânși de ambele părți ale lui.

Mâna mea bâjbâie după arma mea, dar Madison mă oprește, „