„Bine!” spune Janeen, bătând din palme și afișând un zâmbet mic, fals, ca răspuns la tensiunea evidentă din cameră. Tatăl meu stă lângă ea, stingher și trist, uitându-se la Daniel ca și cum i s-ar rupe inima pentru el.

Propria mea inimă tresaltă pentru tatăl meu, căruia i-am spus tot planul ieri. Dar el, la fel ca Janeen, nu s-a decis ce va face.

„Mai este ceva, șefule, ce trebuie să știe Daniel,