Îmi acopăr gura cu mâna, degetele atingând genunchiul gol al lui Kent, presat de fața mea, disperată să înăbuș sunetul respirației mele gâfâite.

Un șir de obscenități îmi zboară prin cap în timp ce închid ochii, rugându-mă frenetic ca Alessi să nu mă fi văzut – să nu se uite pe lângă biroul lui Kent și să-l vadă stând pe scaunul său fără pantaloni.

Lângă mine, piciorul lui Kent începe să se agite