~ ZION ~

Ochii i se măresc de surpriză, dar, ca întotdeauna, nu se citește frică în ei. Privirea ei se coboară spre buzele mele și își trece limba peste ale ei, distrată.

„Ce înfricoșător”, mă batjocorește ea într-o șoaptă fără suflare. Îmi încleștez maxilarul, ochii îmi strălucesc în timp ce ne privim fix. Nevoia de a o ține de perete și de a o săruta până la inconștiență aproape că mă copleșește